Invataminte ca sa devii sfanta

Am citit azi un articol de m-am minunat. O romanca dintr-un sat romanesc, Nisiporesti, e propusa pentru canonizare la Vatican. Pana aici totul bun si frumos. Ar fi chiar o onoare sa avem mai multi sfinti romani, pentru ca am inteles ca pana acum avem un singur sfant catolic de origine romana, un barbat care a trait pe vremea lui Mihai Viteazul, Ieremia Valahul. Femeia in cauza, Veronica Antal a murit dupa ce un degenerat a injunghiat-o de 42 de ori. Ce ma scoate din sarite e cum trateaza Biserica problema si felul in care pune accentul pe sfintenia femeii. Toti preotii au repetat cu fiecare ocazie, la inmormantarea ei, la comemorare si alte festivitati, cum a luptat femeia ca sa-si "apere neprihanirea". Pana si pe mormantul ei scrie „Aici si-a dat viata ca sa-si apere curatia Veronica Antal. 1935 - 24 VIII 1958. Martira curatiei“.Cam asta au inteles ei si cam asta ii intereseaza de fapt: "neprihanirea femeii". Biata femeie, care poate chiar e sfanta, a luptat sa se apere impotriva agresivitatii unui nebun care vroia sa-i faca rau. Daca chiar o viola fara sa o omoare si femeia ar fi murit bine mersi de batranete, dupa o viata de fapte bune, oare ce s-ar fi intamplat? Eu zic ca oricum era sfanta si asta pentru ca pur si simplu era buna. Ce o face sfanta e bunatatea ei si iubirea, nu faptul ca a luptat ca sa stea "neprihanita". A luptat cu nenorocitul ala pentru ca vroia sa-i faca rau nu pentru ca se gandea "Doamne, n-o sa mai fiu casta". Ma trec fiori pe sira spinarii cand ma gandesc la primitivismul oamenilor care conduc Biserica si felul in care le privesc pe femei. Articolul e aici

Am 23 de ani si sincer nu mi-e bine

Nu mai trecusem demult printr-o experienta tocitoare de nervi, dar azi am recuperat din plin. Cum de obicei nu produc nimic la seviciu, incerc sa-mi gasesc alte ocupatii folositoare si spiritual si mental inaltatoare, cum ar fi realizarea de referate si eseuri pentru la scoala. Numai ca astazi am uitat sa-mi trimit de acasa pe mailul de la serviciu materialele necesare. Si din nefericire m-a pocnit ideea ca as putea sa o rog pe mama sa mi le trimita pe mail, bineinteles asistata de mine in utilizarea yahoo-ului. Stiu ca e aiurea sa-ti inchipui ca cineva din generatia 50 si peste de ani poate cu adevarat sa se descurce prin meandrele tenebroase ale infioratorului yahoo. Dar mama ma facuse sa cred ca ea chair ar putea. Ce naiba, reuseste sa foloseasca excel-ul si inca intr-atat de bine incat uneori imi mai da si mie tips-uri. Dar dupa experienta de azi am ajuns la concluzia ca le face pe toate automat si ca a utiliza calculatorul e mai mult o chestie de dexteritate si cere un anumit mod de orientare. Adica nu trebuie sa stii pe dinafara orisice chichita. Trebui doar sa urmezi ce-ti spune nenea windows, respectiv browser pentru internet. Si restul il face el. Asadar am incepeut teleconferinta cu mama, care imi citea litera cu litera ce-i apare ei pe ecran. In tot acest timp ma intrebam exista asa ceva pe ecran la un moment dat???? de unde le scoate Doamne? Ce inseamana "cec meil", "hititipi bara meil". Dupa multe explicatii m-am trezit la un moment dat urland in telefon la propria mama, de fata cu toti coelgii mei: nu mai apasa in draci pe butonul de la mouse, e de ajuns o dataaaaaaaaa!!!!! De ce oamenii care nu sunt tocmai in largul lor in fata calcultorului isi inchipuie ca daca apesi de cat de multe ori poti tu la rand pe butonul de la mouse ferestrele or sa se deschida mult mai repede si aplicatiile or sa ruleze ca vantul si ca gandul?? Anyway dupa lupte seculare cu mainile intepenite pe mouse ale maicii mele ... am renuntat. Am cedat pur si simplu si mi-am promis ca o sa incerc sa evit sa o mai rog sa ma ajute cu lucruri de genul asta. Asa ca acum n-am ce face la serviciu si scriu pe blogul meu pipernicit. Ce ti-e si cu meilele astea, Doamne. A innebunit generatia mea de tot.

P. S. Imi pare rau ca am tipat la maica-mea si promit ca diseara ii arat exact cum sa foloseasca mail yahoo.

Vreau acasa si nu pot sa mai cer pentru ca sunt singura care se invoieste tot timpul. Jur ca nu vina mea.