Ca orice pisoi responsabil, Pisicu’ a decis cu ceva vreme în urmă să se castreze. Zis şi făcut. Pisicu’ îşi petrece o parte din zi pe afară şi aş fi înnebunit de durere să văd nişte puişori sălbăticiţi şi amărâţi care trăiesc prin subsoluri şi care seamănă izbitor cu el.
Operaţia fost foarte uşoară şi numai în prima noapte lu Pisicu’ i-a fost puţin rău şi, din cauza anesteziei, când încerca să meargă se rostogolea ca un pepenaş cu burta în sus. A doua zi deja nu-i mai păsa de nimic.
În prezent, Pisicu’ se plimbă liniştit prin cartier, evită orice luptă cu motanii puşi pe harţă şi se întoarce de fiecare dată cu ambele urechi întregi. Nu că schimbarea i-ar fi afectat nivelul de competitivitate, doar că a învăţat că sunt lucruri pentru care nu merită să lupţi. Acum duce o viaţă de huzur şi e capabil să lege prietenii sincere cu pisicuţele din cartier. Are el o prietenă, pe numele ei Răguşita, cu care se joacă toată ziua.
În plus, eu am încercat să-l apăr pe Pisicu’ de o viaţă ca a motanului din „Un motan cât un pisoi” de pe o Cutiuţă Muzicală. Cântecel care zice aşa: „A plecat motanul / A plecat golanul / Ce sunt eu de vină / De-l calcă vreo maşină/ A trecut de-atunci un an / S-a-nsurat bietul motan / De-atunci caută-n gunoi / Hrană pentru opt pisoi.”
De când cu renunţarea asta, Pisicu’ a devenit mai liniştit şi mai atent la pisicul lui interior. De exemplu, zilele trecute, cum jongla el cu nişte măsline, o dată îl văd că se opreşte şi întreabă „Auzi, da’ ce-a vrut să spună Grigore Teologul de tot insista că cele trei ipostasuri ale Sfintei Treimi se deosebesc fără să se împartă, şi se unesc deosebit?”
Eu înţeleg că Pisicu’ a ajuns la vârsta aia enervantă la care toate pisicile încep să aibă curiozităţi şi să pună tot felul de întrebări, dar totuş’ ...o aşa nelămurire n-a putut să vină decât după îndelungi frământări interioare.
Şi i-am zis „Auzi, băi, da’ ce, m-ai văzut tu pe mine dormind cu Dogmatica în braţe? Dacă tot eşti aşa curios, în loc să joci toată ziua fotbal pe acilişea, mai bine ai face ceva constructiv. De exemplu, să pui pe picioare site-ul sau forumul pisicicreştine.ro. O să discuţi online cu prietenii tăi pe probleme spirituale şi mă scuteşti şi pe mine.”
Evident, că există probleme pe care firea pisicească nu poate să le cuprindă, dar uneori, o operaţie simplă poate schimba viaţa şi modul de gândire ale oricărei feline.
- Post scris din simpatie pentru o colegă de blogosferă care trece prin nişte momente mai grele. Curaj!
5 comments:
da, ar fi bine daca finally mi-ar putea explica cineva cum trebuie diferentele intre cum inteleg natura divina si umana a lui Iisus ortodocsii impreuna cu catolicii, orientalii (coptii, armenii, malankara) si nestorienii. ca tot uit.
Ce simpatic e Pisicu' tau! :) Iar site-ul cu "pisicicrestine"... Ce tare! :)
p.s.: Gramo-cat nu prea are probleme de teologie dogmatica. Ea e mai mult cu metafizica. De mica! :)
:D
Si Sheilutza mea citeste Kant
http://www.ublogs.ro/prinoras/12730/Cum+se+invata+la+filosofie.html
Hi Hi. Sheilutza pare nu doar ca citeste, ci ca s-a pus bine de tot cu burta pe carte.
Post a Comment